Puncte de interes
OBIECTIVE TURISTICE
Mănăstirea Sfânta Treime Balș
Primul document scris despre Balş datează din 1766, când a luat fiinţă prima mănăstire de călugări, ctitor fiind Grigore Balş. În urma unui conflict de hotar între mănăstire şi şătrarul Aslan, acesta a dat foc mănăstirii chiar la începutul existenţei ei. De atunci şi până în 1819 nu mai sunt documente scrise despre mănăstire. În 1819 monahia Ecaterina Ursache, devenită schimonahia Evghenia, transferată de la Mănăstirea Războieni, cu contribuţia financiară a ei şi a lui Lascăr Sturza Hatman, ridică în 1835 biserica de piatră şi cărămidă, a cărei ziduri se pastrează şi astăzi. În 16 ianuarie 1845, cu aprobarea Mitropoliei, maica Irina, fosta monahie în Mănăstirea Văratec şi apoi la Rădeni, devine stareţa la Schitul Balş, ajutată de ucenica sa Veniamina Kalmutki, fostă Ana Grigorascu Balş, înainte de căsătorie. Maica Veniamina hotărăşte construirea unei fântâni arteziene în faţa bisericii, apa fiind adusă pe tuburi de oale de la distanţă de 2 km. Urmele fântânii se văd şi astăzi. Lângă cişmea era o cruce de piatră al cărei postament există şi în prezent. Cu timpul soborul maicilor înmulţindu-se (un document din 1851 arată că existau 55 vieţuitoare) şi-au făcut case şi în afară de cetate, prin poiana schitului, case ale căror temelii se mai văd şi astăzi. Din argintul ce le rămăsese de la zestrea lor, stareţa Evelina şi ucenica ei Veniamina, toarnă sfinte vase. Azi mai există un Sfânt Potir pe care se poate citi: Pomeneşte Doamne pe arhimonahia Irina prima stareţă a schitului Balşu şi Veniamina Kalmutki cu tot neamul lor 1851 mai 15.
OBIECTIVE TURISTICE
Masa Tâlharului
Pentru cei care trec prin zonă, dar nu îi cunosc legendele, „masa tâlharilor“ este doar un grup de stânci dintr-o pădure. Seamănă cu un monument megalitic, calcaros, cu dale mari de piatră aşezate ciudat. Oamenii din Coşula, care au bătut de mici pădurile din zonă, spun că acum mulţi ani stâncile chiar aveau forma unei mese.
„Se spune că au fost oamenii care au trăit demult prin pădurile astea au pus aceste pietre mari, Dumnezeu ştie cum, ca să se roage. Alţii spun că le-au pus uriaşii. În anul 2000, s-a dus la vale pământul şi pietrele s-au prăbuşit. Două bucăţi din piatră au căzut la vale. Bătrânii nu vin aici. Nici nu vorbesc de locul ăsta“, spune Neculai Tararai, un sătean din Coşula, printre puţinii dornici să se aventureze la vechile stânci. El este cel care-i şi conduce pe curioşi pe cărări bine ştiute prin pădure şi apoi peste dealuri la „masa tâlharilor“.
OBIECTIVE TURISTICE
Biserica „Sfântul Nicolae”
Biserica se află în centrul satului, lângă fosta curte boierească. Anul construirii ar fi spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, iar ctitorul ar fi Nicolae Balș după hramul dat bisericii și după faptul că este înmormântat în pronaosul bisericii.
Planul architectural al bisericii din piatră este bazilical, având o turlă ce servește de clopotniță.
Pe dinafară, biserica a avut mai multe reparații, ultima și cea mai importantă a avut loc în 2004, când a fost consolidată, i s-a adăugat pridvorul și a fost tencuită în praf de marmură. Pedinăuntru, intre anii 2004-2006 s-au executat ample lucrări, astfel: peretele a fost decapat până la piatră, a fost consolidată, i s-a adăugat balconul, a fost împodobită cu o deosebită pictură acrilică în stil bizantin, iarcatapeteasma din lemn de tei, sculptat artistic in broderie cu Frunze și ghirlande de flori, ce a fost adusă în anul 1878 de la schitul de călugări Balș a fost restaurată redându-i-se frumusețea initial.
Toate aceste lucrări s-au încununat la 7 octombrie 2007 prin slujba resfințirii săvârșită de către PS Calinic Botoșăneanul alături de un sobor de preoți.
OBIECTIVE TURISTICE
Dealul Mare al Hârlăului (Dealul Holm)
Dealul Mare al Hârlăului (găsit și sub forma Dealurile Holm–Dealul Mare) este un masiv deluros din Podișul Sucevei care face parte din Culmea Siretului, subunitate de podiș ce mărginește la vest Câmpia Moldovei. Structurat din două culmi principale separate de râul Bahlui (subunitatea principală, respectiv Dealul Mare–Tudora de 587 m altitudine aflat la vest și culmea Holmului – de dimensiuni mult mai reduse și de 556 m altitudine, aflată la est), se continuă la sud cu Șaua Ruginoasa–Strunga, fiind delimitat la nord prin Șaua Vorona de Colinele Bucecea–Vorona și la vest prin Culoarul Siretului de Podișul Fălticenilor.
OBIECTIVE TURISTICE
Rezervația de Tisă de la Tudora
Rezervația de tisă Tudora este, în sine, o pădure care se întinde pe teritoriul localității omonime. În cadrul acesteia se află ca arbore predominant tisa din clasa coniferelor (care e un lemn de esență foarte dură ce poate ajunge până la 1000 de ani), alături de care mai întâlnim stejari, fagi și alte tipuri de copaci din categoria defoioaselor. În același timp, în această zonă trăiesc și specii de animale precum cerbul sau căprioara, vulpea, veverița sau pisica sălbatică. Cu oricare dintre acestea te-ai întâlni, vei fi în siguranță, pentru că nu sunt periculoase. Rezervația forestieră este protejată prin lege începând cu anul 2000. Ajunge la o altitudine de aproximativ 550 de metri și este situată în zona cunoscută sub denumirea de „Canionul Bahluiului”. Este vizitată de cei doritori de natură și prospețime, fiind un loc de o frumusețe aparte.
